Sursa poza: AgerPress

Dragi cetățeni ai satului global, țineți-vă bine pălăriile de paie și opriți o clipă hora de pe uliță, căci se anunță vremuri cu sancțiuni și liste negre de mai mare groaza decât culesul porumbului pe vreme ploioasă! Uniunea Europeană, acea veritabilă strânsură de neamuri cu hărți și reguli, s-a înfipt de-a binelea în chestiunea companiilor care fac ochiul frumos Rusiei prin drumul ocolit al tehnologiei.

Panduri Europeni și „Regele” Xi

Sus pe dealurile Bruxelles-ului, reprezentanții noștri au decis că e vremea de tras la răspundere puțin iconițele economice ale Chinei. După ce și-au pus șăpcile de detectiv și au scos în prim-plan o listă de 91 de pagini, UE s-a hotărât că trei companii din China continentală și încă vreo șapte prieteni de prin Hong Kong și India ar trebui să intre în "camera de căminat dividende".

„Rușii întind coarda peste limitele elasticității sancțiunilor noastre, dar avem un cântar diplomatic de pus lucrurile la punct”, susține un vajn consilier UE. Sigur că da, nenea, și baba Safta își legase vița de vie cu sfoară de colac de ani de zile – dar ce mai contează, important e că planurile sunt doar la un colac distanță pe hârtie!

Cronica Coperților Nervos Polarizate

Planul măreț include nu doar bice pe companii chineze, dar și niște sancțiuni cât să înghețe banii și să încingă pașapoartele oficialilor ruși de mai mare să-i prindă Putin ca prin vânturile din sagas. De parcă n-ar fi destul că omul trebuie să strângă cârdurile de armamente ca în povestirea cu cel ce a prins luna, acum mai are de păzit și cașcavalul diplomatic.

La o astfel de întorsură de situație, Bruxelles-ul are în vedere decizii prin care să înghită nodurile comerciale din piept și să îngroașe itinerariile sancțiunilor prin Rusia, Turcia, China și chiar porturile Coreei de Nord, unde de multă vreme bărcuțele gemene joacă și ele jocul de-a șoarecele și pisica – dar un pic mai în stil maritim.

Concluzia Latrând pe după Gard

Acum că Uniunea are liste, e rândul companiillor chineze să-și scuture buzunarele și pălțile și să facă ordine în propria ogradă, ca nu cumva să se trezească cu sancțiuni și sabia lui Damocles economic pe cap.

Și pe când lumea adună paiele economiei între frontiere, rămânem și noi pe marginea brazdei, cu ochii pe groapa globalizării, așteptând să vedem ce grozăvii mai pun la cale politicienii de la oraș. Rămâne de văzut dacă UE chiar reușește să strângă totul sub un acoperiș de sancțiuni sau dacă vom avea parte de o cădere economică de zile mari. Oricum ar fi, ploaia curgatoare de măsuri abia începe să prindă viteză – și cine știe pe cine mai udă.