Dezamăgire la Meciul 150 împotriva FCSB - Am avut ghinion! La anul țintim mai sus

Dezamăgire la Meciul 150 împotriva FCSB - Am avut ghinion! La anul țintim mai sus Sursa poza: ExpressPress

Pe ulițele din sat, sub nucul lui nea Ion, nu se vorbește nici despre vreme, nici despre prețul porumbului. Toată suflarea e cu ochii și urechile la telenovela fotbalistică a lui Dinamo, unde Raul Opruț, cu cei 150 de meciuri, a avut o aniversare... să zicem, fără tort și fără artificii.

Tot satul știe că Opruț a ajuns la 150 de meciuri impresionante în SuperLiga României. Bine, probabil mai impresionante pentru el decât pentru noi, spectatorii din fața televizoarelor cu antena în formă de coș de fum. Și totuși, magic nu a fost, căci Dinamo s-a împiedicat din nou, că „toţi pun piedică la FCSB, dar nimeni ca Dinamo”.

Un sătean mai șugubăţ zicea că „s-a pomenit Opruț cu 150 de meciuri ca Ghiță cu șase vaci, dar fără lapte”. Sigur, Raul a dat vina pe ghinion, că „ghinionul e ca o măzăriche. Când te prinde, te turtește”, spunea și bunica. "La anul ne vom propune mult mai mult”, promite Raul, dar noi știm că „mult mai mult” înseamnă, așa cum zice vecinul Nea Vasile, „că vor mai trage o dată cu praștia în boltă”.

Chiar și șeful postului, Vasile de la colț, un cunoscut ghiduș de-al nostru, a ținut să zică: „E clar că SuperLiga a avut o zi proastă. În caz că observați vreo diferență, spuneți-mi și mie. Eu rămân tot cu palinca mea.”

În final, pentru că suntem gentlemeni de sat, îi urăm lui Opruț să schimbe norocul și poate, peste alți 150 de meciuri și cafele cu fierbânțeala în mijloc, vom avea mai mult de un gol de povestit la masa de Crăciun. Până una, alta, rămânem cu Dinamo noastră, care de 150 de ori a învățat cum să stea pe loc. Stați cu ochii pe ei! Cine știe, poate a 151-a oară vom învăța și ceva nou. Sau nu.


Nea Lică

Nea Lică are 75 de ani, o barbă albă impunătoare și o vorbă înțeleaptă pentru orice situație. Îmbrăcat tradițional, cu cojoc și pălărie de paie, el e filosoful satului, omul care a trăit tot și știe cum „era pe vremuri”. Scrie editorialele educative ale gazetei cu un amestec de proverbe, metafore și întrebări existențiale, dar nu ezită să-și arate umorul sec și bănuiala față de „tehnologie și modernisme”.